Arhive categorie: Coordonate psihopedagogice ale educatiei ostasesti

Teoria educaţiei oferă în ultimile decenii tot mai multe variante de concepere şi desfăşurare a procesului educaţional; au apărut proceduri diferenţiate în funcţie de numeroase variabile. De pildă, se conturează proceduri pentru educarea adulţilor separat de cele pertinente pentru educarea … Continuă să citești →

        O precondiție a succesului modernizării și profesionalizării organismului nostru militar în etapa actuală, de reformă structural-organizatorică, este în mod sigur renunțarea definitivă la empirism și intuiție în conducerea procesului instructiv-educativ, în favoarea spiritului științific, riguros și exigent. 1 Planificarea … Continuă să citești →

        Aşa cum anticipam în capitolul anterior, în vorbirea curentă, a folosi o metodă înseamnă a proceda sistematic în practică, a dispune de strategia necesară realizării unui obiectiv (scop) bine determinat. Pe scara activității educative, randamentul procesului instructiv-educativ se cere … Continuă să citești →

În condiţiile în care cerinţele unei activităţi fundamentate ştiinţific se impun în toate sectoarele vieţii, apare aproape paradoxal ca pregătirea viitorului „constructor“ de personalităţi umane să fie lăsată la voia întâmplării şi să se realizeze, în măsura în care se … Continuă să citești →

Definiţia întâlnită în dicţionare, tratate de pedagogie şi multe cursuri de metodică situează metodica în sfera disciplinelor pedagogice. În Dicţionarul explicativ al limbii române metodica este „parte a didacticii generale care studiază principiile, metodele şi formele de predare adaptate specificului … Continuă să citești →

        Ca în orice domeniu de activitate, competenţa reprezintă condiţia asiguratorie pentru performanţă şi eficienţă, fiind susţinută pe linie directă de factori extrinseci şi intrinseci, determinatori pentru conduita umană. Cu atât mai mult, conduita metodică, fiind o modalitate specifică de … Continuă să citești →

       Educaţia militară, fără să fie rigidă, conţine unele principii impuse de obţinerea unei   discipline stricte . Aşa ar fi de pildă principiul supunerii necondiţionate :„Ordinul comandantului este obligatoriu pentru subordonaţi şi se execută fără discuţie, întocmai şi la timp”. … Continuă să citești →

        Modificările de mediu, datorită progresului accelerat al tehnicii și însăși trepidația vieții, sunt incomparabil mai rapide astăzi decât în trecut. Starea umanului mai tensionată în cotidianul ostăşesc, de altfel ca şi în toate profesiile, necesită o prealabilă organizare şi … Continuă să citești →

        Noul poate interveni perturbator, dacă procesul de adaptare întârzie. Un tun nou, o altă muniție, sporirea cadenței de tragere, creșterea distanței eficace, micșorarea abaterilor proiectilului, mărirea vitezei de zbor a rachetelor, mobilitatea materialului etc. înseamnă tot atâtea eforturi de … Continuă să citești →

       S-a vorbit despre secolul trecut ca de un „secol al fricii” (Camus), al „angoasei” (Sartre), al „condiţiei umane” (Malraux), „al omului unidimensional” (Marcuse) etc., dar fundamentale rămân prefacerile revoluţionare sociale şi politice ce slujesc multilateral omul şi-i asigură  libertatea … Continuă să citești →

        Am vorbit de marile primejdii de natură psihică ce pândesc lumea contemporană în ansamblul ei, provenind din însăşi viteza civilizaţiei şi dintr-o insuficientă organizare a ei. Am determinat că entropia se iveşte oriunde apar „fracturi”, „distorsiuni” în potenţialul lăuntric, … Continuă să citești →

        Războiul, nedorit de nimeni, trebuie să-l accepţi când fiinţa naţiei este ameninţată de o agresiune din afară. Invenţiile şi tehnica modernă cer luptători ştiinţific pregătiţi. Pregătind capacitatea de apărare, să oţelim voinţa, să ascuţim inteligenţa pentru o mai bună … Continuă să citești →

        Un concept de mare circulație este stressul. Are diverse înțelesuri și din această cauză se impune discuției spre a preciza poziția lui față de buclele entropice și entropie.         Stressul cu tensionarea (Ta) are aplicații în viața cotidiană. Un … Continuă să citești →

        În cazul unei agresiuni prin surprindere, pentru statul lovit, importante sunt primele momente când se încearcă zdruncinarea moralului populației. Se vizează asaltul entropic asupra spiritului. Populația chiar dacă nu cedează, totuși o slăbire a potențialului  psihic combativ este de … Continuă să citești →

        Orice schimbare în condiţia vieţii militare are repercusiuni asupra trăirilor psihomorale. Aşa, într-un fel vom avea pulsaţia vieţii în cazarmă, altfel pe câmpul de instrucţie, apoi în zona de exerciţii tactice şi cu totul alta pe teatrul de operaţii. … Continuă să citești →

        Transformarea omului trebuie să fie o adevărată revoluţie pentru a-l pune pe subiect în stare să învingă obstacole inerente unei epoci de mari prefaceri. Este binevenită o cât mai profundă cunoaştere a omului, chiar dacă vom şti numai o … Continuă să citești →

Participarea cititorului este indispensabilă în lămurirea cazurilor întâlnite în viaţa militară. Ne referim la cadrul operaţional ostăşesc. În limbajul militar, vorbim de nevoia de întărire a moralului, de redresare, de refacere, adică de o intervenţie pentru a împiedica aplatizarea, chiar … Continuă să citești →

Între determinările vieţii, în echilibrul dinamic al contrariilor se manifestă tendinţa omului către desăvârşire. Legea unităţii şi luptei contrariilor, ca element de bază al filosofiei materialiste, îşi găseşte loc aparte în chestiunea entropiei. Expansiunea vieţii umane nu dispune de o … Continuă să citești →

Educația și comportamentul pot fi cercetate din mai multe unghiuri. Comportamentul este un proces psihomotor, care interesează educația, având la temelie o atitudine internă. Avem un comportament aparent (limbaj vorbit ori gestual, expresivitatea feții, mișcării etc.), dar și unul inaparent … Continuă să citești →

Dezvoltarea presupune o schimbare calitativă, orientată ascendent pentru binele ființei și societății. Dialectica vede în acest principiu o trecere de la perimat la altceva proaspăt, într-o unitate a repetabilului și irepetabilului, a reversibilului și ireversibilului. Personalitatea**este ființa omenească în dezvoltare … Continuă să citești →

  În desăvârşirea ostăşească, dialogul este relaţia funcţională dintre ostaş şi factorii educaţionali: comandantul educator, viaţa militară (mediu), armamentul (mijloc de acţiune) şi lupta (universul tactic). Dialogul cu aceşti factori se traduce în practică printr-un sistem de relaţie particularizat. Socotim … Continuă să citești →

                        Putem porni de la cea mai generală relație de comunicare aplicabilă în orice domeniu care, conform teoriei transmisiunii informaţiei, are următoarea schemă grafică simplă:   Figura nr. 8. Schema grafică a comunicării Schema din figura 8 reprezintǎ aplicarea … Continuă să citești →

Dacă prima revoluție industrială a însemnat transferul îndemnării omului către mașină, a doua revoluție implică transferul inteligenței umane către mașină (Bernard Chen). Academicianul Mihai Drăgănescu precizează că prima revoluție este datorată mașinismului, iar a doua electronicii, automaticii și inteligenței artificiale[1]. … Continuă să citești →

        Contribuţia matematicii în educaţie nu este bine văzută de toţi educatorii. Matematizarea este un mijloc de a cuprinde prin abstractizare specifică o zonă cât mai largă şi totodată de a facilita zborul prin simboluri. Pe drept cuvânt, se întreabă … Continuă să citești →

                Spre deosebire de alte elemente ale raporturilor educative ostăşeşti, aspectul psihomotric se evidenţiază în pedagogia militară atât la nivelul individual, cât mai ales la acel al masei combatante. Căci pentru armată interesează mai puţin performanţa individuală în sine, … Continuă să citești →

        Auzim la fiece pas expresia potenţial. În înţelesul comun, acest comcept caracterizează o posibilitate, o anumită cantitate de energie disponibilă şi utilizabilă. Astfel, potenţialul de luptă al unei unităţi militare date nu este numai efectivul, materialul tehnic de luptă, … Continuă să citești →

 Actul insurecţiei armate, ca explozie a potenţelor umane latente prin dezlănţuirea forţei combatante a întregului popor român, a reprezentat cel mai grăitor exemplu de putere a maselor. Aceasta ridică problema potenţialului luptător al maselor, ce se dezvoltă uriaş în parametrii … Continuă să citești →

Pornim de la constatarea că perturbaţiile interne pot fi plasate în domeniul deformaţiilor funcţionale ale umanului, ale căderilor lente sau bruşte de potenţial psihic. Comportamentul militar există în ansamblul unităţii şi al limitelor misiunii, cerând o accepţie mai largă a … Continuă să citești →

Vorbim de o conexiune psihosocială ca împletire a umanului cu valenţele sociale. Viaţa lumii interioare alimentându-se din mediul înconjurător, receptează, selectează şi absoarbe necesarul din socialitate pentru a da naştere la atitudini. Procesul interiorizării la care participă umanul şi socialul … Continuă să citești →