Transformarea omului trebuie să fie o adevărată revoluţie pentru a-l pune pe subiect în stare să învingă obstacole inerente unei epoci de mari prefaceri. Este binevenită o cât mai profundă cunoaştere a omului, chiar dacă vom şti numai o parte din posibilităţile sale.
Trăirile ostăşeşti, atât în timp de pace, cât şi în campanii, îi diferenţiază pe ostaşi. Dar o dirijare a lor este posibilă în măsura în care luptătorul este pregătit. Trepidaţia universului luptei este intuită de către ostaşul instruit şi ca o înaintare în timp a evenimentelor de arme. Atunci, instruitul, în mod firesc, îşi măreşte apetitul pentru izbândă. Trăirea faptului de arme, precum şi cercetările în acest domeniu ne spun că variaţia dinamicii interioare a maselor luptătoare depinde de mulţi parametri. Redarea fidelă a unor asemenea trăiri prin formulă matematică nu este posibilă. Marea complexitate a lumii interne face ca fenomenul vizat să fie exprimat numai pe cale grafică, suficient de sugestivă şi reprezentativă ca să ne apropiem cât mai mult de adevăr. Pornim de la tânărul sănătos cu tensionarea în cadrul normalului (Tn).
Evoluţia psihică normală, în perioadele dezvoltării ei intense, nu poate fi, în linii mari, decât ascendentă. S-ar putea conveni la o reprezentare grafică de forma y = KX. Să luăm pe abcisă variaţia timpului, iar pe ordonată variaţia medie crescândă a unei evoluţii psihice normale. Se poate uşor constata că pentru cazul normal variaţia perametrului psihic în perioada dezvoltării considerată este redată cu aproximaţie prin imaginea figurii ce urmează (figura nr.16).
Figura nr. 16 Evoluţia psihică normală
Graficul ne arată că evoluţia psihică decurge în timp cu creşteri (pante) mai repezi sau mai lente, funcţie de specificul personal. În punctul b, care reprezintă un anumit moment al vârstei (să zicem 25 de ani), valoarea evoluţiei psihice la cei trei ostaşi consideraţi este diferită: y3; y1; y2.
Constanta K reprezintă valoarea pantei (înclinării), caracterizând viteza evoluţiei psihice. Geometric,
K = tq a,
unde a este unghiul dintre dreapta care trece prin origine şi abscisa Ox.