Extras din „Sociodinamica grupului militar – o abordare polifuncţională”, Gabriel Dulea, Editura Militara, Bucureşti, 2008
Dată fiind ireductibilitatea grupului militar şi a fenomenelor caracteristice acestuia la suma indivizilor care îl compun şi la fenomenele psihoindividuale caracteristice acestora, fenomenele psihosociale din cadrul grupului constituinu-se la un nivel calitativ deosebit în raport cu calităţile elementelor constituente, putem considera grupul militar de tip „subunitate” ca un sistem cibernetic deschis. Să urmărim principalele caracteristici pe care le posedă un sistem şi cum se regăsesc acestea în cadrul grupului militar. În general, se consideră că sistemele reale, aşa cum au fost ele definite de L.von Bertalanffy, posedă următoarele atribute principale :
a) Caracterul dinamic arată capacitatea de modificare a stării interne ca rezultat al influenţei factorilor externi sau ca efect al interacţiunilor dintre elementele componente. Aceste modificări pot avea un efect optimizator sau perturbator, în funcţie de natura şi amplitudinea transformărilor interne în raport cu coeficientul de rezistenţă la perturbaţii şi capacitatea de asimilare specifică sistemului respectiv.
Caracterul dinamic al grupului militar în sens pozitiv* se referă la interacţiunile care au loc în cadrul grupului, la „mişcarea” specifică acestuia, în sensul realizării cât mai depline a sarcinii, al formării şi dezvoltării trăsăturilor morale şi de luptă ale militarilor, pe fondul constituirii şi consolidării grupului ca întreg, în condiţiile menţinerii limitelor şi a identităţii câştigate prin adaptări progresive.
b) Caracterul deschis (sau relativ deschis) constă în disponibilitatea sistemului de a realiza schimburi energetico-informaţionale cu mediul, fapt care îi asigură o funcţionalitate normală şi dezvoltarea capacităţii de adaptare.
Grupul militar de tip „subunitate” constituie un sistem deschis, în sensul că suportă influenţe din partea mediului social, adoptă norme, valori şi modele comportamentale, face schimb de informaţie cu acesta (nu este izolat, ermetic) şi, la rândul său, îl influenţează în multe privinţe. De fapt, dinamica grupului se manifestă în contextul unei permanente interacţiuni cu mediul social extern, precum şi cu mediul intern.
c) Caracterul complex exprimă înaltul coeficient de saturaţie în legături interne şi externe, precum şi numărul mare de fenomene şi procese pe care le implică asigurarea şi menţinerea integralităţii şi funcţionalităţii sistemului.
Grupurile militare au un caracter complex, în sensul că în cadrul lor se manifestă o gamă largă de procese şi fenomene care interacţionează şi se determină reciproc. Complexitatea este dată atât de numărul mare de elemente şi factori care intervin în cadrul vieţii de grup, cât şi de multitudinea conexiunilor existente între aceste componente.
d) Caracterul selectiv în raport cu stările posibile denotă tendinţa sistemului de a se delimita de mediu, conservându-şi propria identitate, în pofida acţiunii perturbatoare a factorilor externi şi interni.
Grupul militar (ca de fapt orice tip de grup) manifestă o anumită selectivitate în raport cu stările posibile, tinzând să se delimiteze de mediu şi să-şi menţină propria identitate. Selectivitatea informaţională şi comportamentală este impusă de specificul activităţii, de scopul şi obiectivele grupului, cât şi de situaţia concretă în care acţionează la un moment dat. Ea se află în strânsă corelaţie cu capacitatea de autoreglare a grupului, prin intermediul căreia (print-un compex de reţele şi mecanisme diferenţiate, de stocare şi prelucrare a informaţiei) se asigură adoptarea unor comportamente şi atitudini adecvate activităţilor desfăşurate, cât şi convieţuirii în grup.
Grup, relaţii, interpersonale, relaţii afective, conştiinţă de grup, grup primar, grup secundar, grup de bază, grup conex, grup formal, grup informal, grupuri de apartenenţă, grupuri de referinţă, structură formală, structură informală,relaţii interpersonale, relaţii comunicaţionale, relaţii afectiv-apreciative, relaţii de influenţă, relaţii de prestigiu, relaţii de autoritate, coeziune, factori obiectivi şi subiectivi ai coeziunii.
Extras din „Sociodinamica grupului militar – o abordare polifuncţională”, Gabriel Dulea, Editura Militara, Bucureşti, 2008
